Colonoscopia reprezinta o examinare endoscopica mini-invaziva a intestinului gros (colon) cu ajutorul unei camere din fibra optica ce se gaseste intr-un tub flexibil si care se introduce prin anus.
Acesta ne ajuta in diagnosticul vizual al anumitor patologii ale colonului (de ex: polipi, tumori, ulceratii, etc.) si permite si biopsierea leziunilor suspecte.
In comparatie cu colonoscopia virtuala, manevra neinvaziva ce foloseste scanarea CT, colonoscopia clasica poate fi folosita si in scop terapeutic, precum excizia polipilor sau uneori hemostaza endoscopica.
Investigatia colonului poate fi facuta in functie de necesitatea pentru diagnostic, pe intreg cadrul colic si atunci se numeste colonoscopie, doar pentru ultimii 60 cm din colon si se numeste sigmoidoscopie sau pentru rect si canalul anal si poarta denumirea de anorectoscopie.

<

Indicatia.

Examinarea colonoscopica este indicata in multe din patologia colonului dar cu prediclectie in: hemoragiile digestive inferioare, tumorile colonului benigne sau maligne, diverticuloza colonica, bolile inflamatorii ale colonului.

Pregatirea pentru examinare.

Pentru vizualizare optima, colonul trebuie in prealabil pregatit si golit de continut.
Inainte cu una pana la trei zile pacientul necesita o dieta bogata in lichide si saraca in fibre.
In ziua precedenta examinarii, pacientul trebuie sa primeasca un preparat laxativ cu o cantitate mare de lichide sau uneori sa faca 2-3 clisme evacuatorii.
De exemplu: se poate folosi Fortrans sub forma de plicuri; 3 plicuri pentru 3 litri de apa plata; cate un plic la un litru. Aceasta cantitate de preparat trebuie consumata in timp relativ scurt, cam in 2 ore. Cea mai buna perioada pentru consumarea ei este intre orele 15 si 17.

Inainte de a efectua o colonoscopie pacientii trebuie sa informeze doctorii despre bolile asociate si tratamentele urmate in mod regulat.
Sofatul nu este recomandat in primele 12 ore dupa colonoscopie datorita efectului sedativ al medicamentelor administrate.

Investigatia.

Fiind o investigatie mini invaziva poate provoca durere si de cele mai multe ori pacientul primeste un sedativ intravenos (de ex: Fentanyl, Midazolam). Uneori pacientul poate fi sedat si cu ajutorul Oxidului de nitrat sau cu Propofol.
Pacientul este intins pe masa de examinare pe partea stanga.
Primul pas al investigatiei il reprezinta examinarea digitala. Se examineaza tonicitatea sfincterului anal si se determina daca pregatirea a fost adecvata.
Endoscopul se trece prin anus in rect, apoi se ghideaza cu blandete prin colon (sigmoid, descendent, trasvers, ascendent, cec) pana la ileonul treminal. Colonul este din cand in cand insuflat cu dioxid de carbon pentru o mai buna vizibilitate. Uneori examinatorul ajusteaza pozitia pacientului in functie de vizibilitate.

La examinatorii experimentati endoscopul ajunge la limita dintre colon si intestinul subtire in mai putin de 10 minute in 95% din cazuri. In screening inspectia vizuala a intestinului gros poate dura pana la 20-25 de minute.

Leziunile suspecte pot fi cauterizate, tratate cu laserul sau excizate cu un fir electric. Se poate injecta si substante medicamentoase precum in leziunile hemoragice.

Dupa investigatie uneori este nevoie de un timp de recuperare in special datorita sedativelor. Recuperarea completa este in ziua urmatoare.
Un efect ulterior al colonoscopiei este flatulenta sau crampele abdominale ce apar datorita insuflarii cu aer a colonului.
Pacientii trebuie sa anunte medicul imediat daca dupa colonoscopie apar: dureri abdiminale severe, febra, rectoragii, slabiciune fizica, ameteli.

Complicatii.

Acesta procedura are un risc scazut de aparitie a complicatiilor (aprox. 0,2%).
Dintre complicatiile serioase ce pot apare amintim perforatia colonului ( rata de perforatie este de 1 la 2000 de colonoscopii), sangerarea ( se trateaza imediat in timpul procedurii), sangerarea tardiva (in special dupa excizia unui polip). Complicatii mai putin serioase si aparute ca urmare a hiperdozarii medicamentoase sunt si complicatiile cardio-pulmonare (hipotensiune arteriala temporara, scaderea saturatiei oxigenului din sange). Uneori poate aparea si atacurile de inima sau infarctul, dar sunt rare si la pacientii cu multipli factori de risc.

Avantaje.

Datorita identificarii vizuale a leziunilor colonului si in special al cancerului colorectal, colonoscopia este o investigatie ce se foloseste in screeningul acestei boli. Varsta de la care se incepe acest screening este de 50 de ani sau mai devreme daca exista istoric familial de cancer colorectal, boala inflamatorie colonica in antecedentele personale sau alti factori de risc.
De asemenea, in comparatie cu investigatiile radiologice sau ecografice, colonoscopia are abilitatea de a realiza si interventii terapeutice in timpul examinarii.

Surse: Wikipedia
National Digestive Diseases Information Clearinghouse

Tags: