<

Indicatia.

Examinarea colonoscopica este indicata in multe din patologia colonului dar cu prediclectie in: hemoragiile digestive inferioare, tumorile colonului benigne sau maligne, diverticuloza colonica, bolile inflamatorii ale colonului.

Pregatirea pentru examinare.

Pentru vizualizare optima, colonul trebuie in prealabil pregatit si golit de continut.
Inainte cu una pana la trei zile pacientul necesita o dieta bogata in lichide si saraca in fibre.
In ziua precedenta examinarii, pacientul trebuie sa primeasca un preparat laxativ cu o cantitate mare de lichide sau uneori sa faca 2-3 clisme evacuatorii.
De exemplu: se poate folosi Fortrans sub forma de plicuri; 3 plicuri pentru 3 litri de apa plata; cate un plic la un litru. Aceasta cantitate de preparat trebuie consumata in timp relativ scurt, cam in 2 ore. Cea mai buna perioada pentru consumarea ei este intre orele 15 si 17.

Inainte de a efectua o colonoscopie pacientii trebuie sa informeze doctorii despre bolile asociate si tratamentele urmate in mod regulat.
Sofatul nu este recomandat in primele 12 ore dupa colonoscopie datorita efectului sedativ al medicamentelor administrate.

Investigatia.

Fiind o investigatie mini invaziva poate provoca durere si de cele mai multe ori pacientul primeste un sedativ intravenos (de ex: Fentanyl, Midazolam). Uneori pacientul poate fi sedat si cu ajutorul Oxidului de nitrat sau cu Propofol.
Pacientul este intins pe masa de examinare pe partea stanga.
Primul pas al investigatiei il reprezinta examinarea digitala. Se examineaza tonicitatea sfincterului anal si se determina daca pregatirea a fost adecvata.
Endoscopul se trece prin anus in rect, apoi se ghideaza cu blandete prin colon (sigmoid, descendent, trasvers, ascendent, cec) pana la ileonul treminal. Colonul este din cand in cand insuflat cu dioxid de carbon pentru o mai buna vizibilitate. Uneori examinatorul ajusteaza pozitia pacientului in functie de vizibilitate.

La examinatorii experimentati endoscopul ajunge la limita dintre colon si intestinul subtire in mai putin de 10 minute in 95% din cazuri. In screening inspectia vizuala a intestinului gros poate dura pana la 20-25 de minute.

Leziunile suspecte pot fi cauterizate, tratate cu laserul sau excizate cu un fir electric. Se poate injecta si substante medicamentoase precum in leziunile hemoragice.

Dupa investigatie uneori este nevoie de un timp de recuperare in special datorita sedativelor. Recuperarea completa este in ziua urmatoare.
Un efect ulterior al colonoscopiei este flatulenta sau crampele abdominale ce apar datorita insuflarii cu aer a colonului.
Pacientii trebuie sa anunte medicul imediat daca dupa colonoscopie apar: dureri abdiminale severe, febra, rectoragii, slabiciune fizica, ameteli.

Complicatii.

Acesta procedura are un risc scazut de aparitie a complicatiilor (aprox. 0,2%).
Dintre complicatiile serioase ce pot apare amintim perforatia colonului ( rata de perforatie este de 1 la 2000 de colonoscopii), sangerarea ( se trateaza imediat in timpul procedurii), sangerarea tardiva (in special dupa excizia unui polip). Complicatii mai putin serioase si aparute ca urmare a hiperdozarii medicamentoase sunt si complicatiile cardio-pulmonare (hipotensiune arteriala temporara, scaderea saturatiei oxigenului din sange). Uneori poate aparea si atacurile de inima sau infarctul, dar sunt rare si la pacientii cu multipli factori de risc.

Avantaje.

Datorita identificarii vizuale a leziunilor colonului si in special al cancerului colorectal, colonoscopia este o investigatie ce se foloseste in screeningul acestei boli. Varsta de la care se incepe acest screening este de 50 de ani sau mai devreme daca exista istoric familial de cancer colorectal, boala inflamatorie colonica in antecedentele personale sau alti factori de risc.
De asemenea, in comparatie cu investigatiile radiologice sau ecografice, colonoscopia are abilitatea de a realiza si interventii terapeutice in timpul examinarii.

Surse: Wikipedia
National Digestive Diseases Information Clearinghouse

Conform unui studiu elaborat de cei de la Universitatea California din San Francisco, CT colonografia sau colonoscopia virtuala poate fi folosita in screening-ul a doua boli.
Ct colonografia detecteaza polipii precancerosi de la nivelul intestinului gros.

Se realizeaza printr-o scanare CT a abdomenului, ceea ce duce la obtinerea de imagini de sectiune a tuturor tesuturilor din abdomen, inclusiv a coloanei vertebrale. Apoi cu ajutorul computerului se obtine imaginea virtuala a intregului colon.
In acest studiu cercetatorii au folosit imaginile obtinute in urma scanarii si procesandu-le cu un alt program de soft au realizat imaginea 3D a coloanei vertebrale, ceea ce le-a permis masurarea densitatii minerale a osului. Densitatea scazuta este asociata cu osteoporoza, o boala care faca ca oasele sa devina fragile si mai predispuse la fracturi.
S-a comparat apoi rezultatele obtinute prin CT cu cele obtinute prin metoda clasica, osteodensitometrie. Acestea au aratat compatibilitate intre cele doua investigatii, ambele identificand oasele cu osteoporoza.
Cercetatorii afirma ca investigatia ce foloseste CT-ul nu va inlocui examinarea osteodensitometrica, dar va permite pacientilor ce fac o CT colonografie sa le fie masurata si densitatea osoasa, fara iradiere in plus sau alte costuri.

Sursa stirii

Sursa stirii

Rezultatele Colegiului American de Radiologie au demonstrat ca tehnica noninvasiva este la fel de precisa ca traditionale colonoscopii in descoperirea de cancer colorectal si de polipi precancerosi. Rezultatele de la acest studiu mare si multicentric au fost publicate în 18 septembrie in Journalul de Medicina New England .

Speranta este ca adoptarea larga a colonoscopiei virtuale va încuraja mai multi oameni sa fie supusi screening-ului pentru cancer de colon. Desi screening-urile au crescut în ultimii ani, la aproape 61% din cei de 50 ani si peste, oamenii inca se feresc de acestea, conform datelor Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor.

În plus, un studiu publicat în 8 septembrie in CANCER indică faptul că, multi supravietuitori ai cancerului colorectal nu au primit recomandarea de screening.

Promisiunea de folosire a CT colonografiei pentru screening-ul a fost elaborata în ultimii ani. În martie, Societatea Americana de Cancer, Colegiul American de Radiologie au adaugat pe lista metodelor de screening pentru cancerul colorectal colonoscopia virtuala.

“Cred ca validarea clinica a tehnicii este completa”, a spus Dr. Daniel C. Johnson, investigator-sef al trialului ACRIN si seful Departamentului de Radiologie al Clinici Mayo din Scottsdale, Arizona.

“Într-adevar, acest studiu ofera un elan pentru metodele de screening noninvazive sau minim invazive prin CT colonografia”, a spus Dr. David Kim, profesor asistent de imagistica abdominala de la Universitatea din Wisconsin. Dr. Kim, care nu a fost implicat în proces ACRIN, a fost principalul autor a unui alt studiu, publicat anul trecut în NEJM, care arata ca colonoscopia şi colonografia au avut rate similare de detectare a polipilor mari.

Trialul ACRIN este cel mai mare pana acum si in măsura sa compare cele doua tehnologii. S-au inscris mai mult de 2600 barbati si femei de 50 de ani sau mai batrani. Participantii au fost programate pentru o colonoscopie standard si apoi in aceasi zi au fost supusi la o colonoscopie virtuala. Cu o zi înainte de examenari, participantii au facut o cura de curatarea a colonului prescrisă de gastroenterologi.

Rezultatele au fost comparate de catre cercetatori care au descoperit ca colonoscopia virtuala a identificat in proportie de 90% leziunile descoperite si prin colonoscopia clasica.

Gastroenterologii previn

In urma acestui studiu gastroenterologii au ridicat cateva atentionari
“Colonoscopia este singurul test care poate detecta cancerul in stadii incipiente, curabile si care il previne prin extirparea polipilor precancerosi”, s-a afirmat printr-o declaratie a Asociatiei Americane de Gastroenterologie.

Constatarile studiului “incearca sa minimalizeze faptul ca in realitate multi pacienti care au fost detectatati prin CT colonografie cu polipi vor trebui sa se supuna unei colonoscopi complete”, a spus Presedintele Amy Foxx-Orenstein, Colegiul American de Gastroenterologie.

Plus, de asemenea, procedura virtuala ar putea provoca uneori disconfort, deoarece este necesar sa fie insuflat aer sau gaz la nivelul abdomenului. Pacienţii nu sunt sedati pentru aceasta procedura, cum sunt pentru o colonoscopie.

“Este important sa se inteleaga ca colonoscopia virtuala nu reprezinta o investigatie fara nici un risc sau fara nici o durere si nici nu elimina nevoia de curatare a intestinului, situatii pe care pacientii le raporteaza ca o bariera în calea screening-ului”, a adaugat ea.

AGA a declarat de asemenea ca, CT colonografia poate putin probabil sa detecteze polipi mici cu dimensiuni intre 5 mm si 9 mm. Dar nu este clar daca acesti polipi mai mici prezinta un risc.

Sursa stirii

Sursa stirii